Din considerente de etica

Se poate spune ca indivizii trebuie sa se lupte cu propriile constiinte – dar numai daca aceste constiinte sunt treze si informate. Societatea minimalizeaza importanta relatiei dintre om si animale, iar societatea industriala, in particular, din pacate ascunde realitatea legata de cresterea si exploatarea lor. Realitate adesea imbibata de suferinta si indiferenta.

Pentru noi, cu cat ne gandim mai putin la ce se intampla inainte ca bucata de carne sa ajunga in farfurie, cu atat mai bine, platindu-i pe altii sa faca treaba neplacuta in locul nostru.

"Tu doar ce-ai luat cina, si oricat de bine ar fi ascuns abatorul la o distanta de mile, pentru a ne proteja, toti suntem complici." Ralph Waldo Emerson, "Fate", The Conduct of Life, 1860

Atunci, ne gasim oare intr-o situatie corecta din punct de vedere etic? Cum justificam faptul ca ezitam sa ne cercetam constiinta, nefiind foarte mandri de aceste lucruri si nedorind sa le aprofundam prea mult?

Relatia noastra cu animalele, in care coexista sentimentalismul si brutalitatea, are o natura paradoxala. Cainilor si pisicilor din casele noastre le purtam grija si afectiune, dar putini dintre noi se vor opri in schimb sa compatimeasca viata mizera a porcului – un animal cel putin la fel de inteligent ca un caine (sau un copil de 4 ani) – care devine jambonul de Craciun.

Desi majoritatea oamenilor se ofera sa-i plateasca pe altii pentru a face “munca ingrata“ in locul lor, putini sunt informati despre conditiile muncitorilor din fermele intensive, din abatoare sau fabricile de procesare a carnii; aceste joburi sunt printre cele mai mai periculoase, cu ratele cele mai ridicate de ranire si imbolnavire. Dar noi nu stim sau nu dorim sa ne gandim la ceea ce se intampla in asemenea locuri: nici cu animalele, nici cu lucratorii. In schimb, daca pentru a consuma carne am fi nevoiti sa macelarim noi insine animale, multi dintre noi nu ar face-o.

In abatoare si fermele intensive, din cauza impotrivirii animalelor fata de ceea ce le asteapta, lucratorii care trebuie sa mentina miscarea rapida a liniilor deseori nu au rabdare fata de animale, bruscandu-le si maltratandu-le. Ei devin treptat indiferenti la suferinta pe care o vad zilnic, chiar cruzi. Acest fapt se intampla si in gospodariile unde, mai devreme sau mai tarziu, animalele au aceeasi soarta, de a-si da sfarsitul in agonie. Repetand aceleasi rutine inumane pana la uzura, fiinta umana se abrutizeaza inevitabil si ne intrebam pe buna dreptate cat de “uman” ajunge sa se comporte omul printre ai sai, cand in propria lui viata cruzimea fata de membrii altor specii e o constanta.

Or, faptul ca in general oamenii aleg sa nu se gandeasca la ce inseamna de fapt carnea din farfuria lor – sau daca stiu ce inseamna trebuie sa se desensibilizeze la suferinta altora si propria lor cruzime – este un lucru care ar trebui sa ne preocupe.

Din punct de vedere istoric, omul si-a largit principiile etice, odata ce dorinta si ignoranta s-au retras, mai inainte de toate fata de familie si trib, mai tarziu fata de religie, rasa si natiune. Din pacate, e inca de neinchipuit a raporta alte specii la aceste decizii, dar ramane o realitate faptul ca acesta e pasul urmator firesc.

"Obiectivul nostru este de a ne elibera din aceasta inchisoare largind cercul compasiunii, pentru a imbratisa creaturile vii si toata natura in splendoarea sa." Albert Einstein, in scrisoarea sa din 1950, citata in H. Eves, Mathematical Circles Adieu, 1977

O provocare importanta pe care trebuie sa o intampinam este intrebarea “de ce ne-ar pasa de aceste realitati” – consumul de carne este un modus operandi pentru lumea in care traim, ar fi inca o problema pe care trebuie sa o luam in considerare si perspectiva unei schimbari din radacini poate parea nu tocmai usoara, cel putin la inceput. Cel mai comun raspuns este “Nu-mi pasa. Eu am grijile si treburile mele, nu am timp sa ma gandesc si la asta.” A incerca sa schimbi lumea sau chiar doar pe tine insuti/insati poate parea un tel fara speranta, dar fiecare din noi vrea sa vada o schimbare fundamentala pe viitor. Pentru a crea aceasta schimbare, trebuie sa gandim pe termen lung – macar mai lung decat un an, sau un deceniu.

Desi este frustrant cat de incet progreseaza lucrurile, rata schimbarilor a fost uimitor de rapida in ultimele secole. Socrate, considerat parintele filozofiei, preda acum mai mult de 2500 de ani – au trecut mii de ani pana sa vedem inceputurile sistemului democratic modern. Sclavia a fost abolita in lumea dezvoltata abia in secolul XIX. Numai de o suta de ani incoace a fost interzisa munca copiilor, a fost scos in afara legii abuzul asupra copiilor, s-a acordat dreptul la vot pentru femei si s-au asigurat drepturi pentru minoritati. Din fericire, nu mai trebuie sa asteptam sute, mii de ani pentru ca lucrurile sa se schimbe. Si, acum, avem oportunitatea sa preluam un rol activ in cadrul acestor transformari.

Realizarile noastre importante ca fiinte umane vin atunci cand traim pentru mai mult decat doar noi insine, propriile interese si supravietuirea noastra imediata. Daca putem face astfel de alegeri, viata noastra poate fi plina si valoroasa atata timp cat incercam, prin actiune si reflectie, sa facem lumea mai buna pentru toate fiintele cu care o impartim.

Exista tot mai multe voci care ne sugereaza ca in ziua de astazi se impune constientizarea faptului ca, in esenta, cresterea si exploatarea animalelor pentru carne si alte produse inseamna o risipa de resurse (vezi sectiunea “pentru mediu”), distribuirea inechitabila a hranei pe glob si distrugerea accelerata a planetei:

"O lume hranita cu carne apare acum ca o himera. Productia mondiala de grane a crescut mai incet decat populatia din 1984 si fermierilor le lipsesc noi metode pentru repetarea castigurilor din "revolutia verde". Pentru a sustine populatia curenta a lumii de 6 miliarde de oameni cu o dieta in stil american ar fi necesare de doua ori si jumatate mai multe cereale decat produc fermierii din toata lumea pentru toate scopurile. În viitor o lume de 8 miliarde pana la 14 miliarde de oameni hranindu-se cu o portie americana de 220 g de carne obtinuta de la animale hranite cu grane, nu poate fi decat o fantezie." Alan B. Durning and Holly Brough, Worldwatch Institute, Washington, D.C.

"Pare necinstit ca elita intelectuala din tarile bogate sa se poticneasca pe subiectul a prea multi copii nascuti in natiunile lumii a doua si a treia, in timp ce ignora supra-popularea cu vite si realitatea unui lant trofic care ii priveaza pe saraci de hrana, pentru a procura bogatilor o dieta stabila de carne de la animale crescute cu graunte." Jeremy Rifkin, autor al Beyond Beef, The Rise and Fall of the Cattle Culture, presedinte al Greenhouse Crisis Foundation, Washington, D.C.

"Nu incape nici o indoiala ca o foamete mai mare poate fi ameliorata cu o cantitate data de grau prin eliminarea completa a animalelor (din procesul de productie al mancarii). Este nevoie de aproximativ 900 kg de concentrate [grane] date vitelor pentru a produce destula carne si alte produse animaliere pentru a sustine o persoana timp de un an, in timp ce 180 kg de cereale(porumb, grau, orez, soia etc.) mancate direct vor sustine o persoana timp de un an. Astfel, o cantitate de grau mancata direct va hrani de 5 ori mai multi oameni decat daca ar fi intai data la animale si apoi mancata indirect de oameni sub forma de produse animaliere..." M. E. Ensminger, Ph.D., specialist in agricultura animala, recunoscut international

Si, din petitia “Hrana sau furaje”:

"In 1996, “Declaratia de la Roma asupra securitatii alimentare mondiale”, a reafirmat “accesul la hrana sigura si nutritiva ca drept al tuturor”. De asemenea, semnatarii si-au luat un angajament politic fata de “eradicarea foametei in toate tarile”.
In 2008, subnutritia si infometarea nu numai ca sunt in crestere in multe colturi ale lumii, dar ele ating noi culmi ale suferintei. Recoltele diminuate si irosite, preturile care cresc vertiginos, practicile zootehnice nesustenabile sunt numai cativa din factorii care impreuna supun oamenii vulnerabili la riscuri ce le ameninta viata.
Nu este acceptabil ca in situatia actuala in care foametea si malnutritia omoara aproape sase milioane de copii in fiecare an, procente enorme din recoltele disponibile sa fie folosite ca hrana pentru animalele de ferma.
In numele umanitatii, o comunitate globala responsabila nu mai poate sa-si permita sa investeasca 7-16 kg de cereale sau soia, pana la 15.500 litri de apa si 323 m² de teren pentru pasunat in producerea a numai unui kilogram de carne de vita pentru cei care isi permit sa-l cumpere. Avem nevoie cu disperare de modalitati mai accesibile si sustenabile de a asigura hrana pentru toti.
Din nefericire, desi expertii Organizatiei pentru Hrana si Agricultura considera ca „zootehnia reprezinta o amenintare majora pentru mediu”, acestia doar recomanda diferite procedee tehnice in agricultura, din care unele implica riscul de a degrada si mai mult, probabil in mod ireversibil, un mediu deja vulnerabil.
Toti oamenii infometati, milioanele de vegetarieni si cei care cauta alternative sanatoase la practicile traditionale distructive au dreptul sa se astepte la o investigatie stiintifica a tuturor optiunilor existente, inclusiv a vegetarianismului, din partea celor care iau decizii, guvernelor si organizatiilor internationale. Acest stil de viata ce economiseste resursele si salveaza vieti este demn de un efort de cercetare impartial cat si de promovare, nu in ultimul rand datorita potentialului sau de a conduce lupta dezlantuita pe marginea dilemei „hrana sau furaje” la o concluzie in favoarea umanitatii."

In acest sens, ca si in cazul atitudinii fata de animale, alegerile noastre in ce priveste hrana sunt o expresie a principiilor de etica si a viziunii noastre asupra lumii – in fond, a umanitatii noastre. A nu cumpara carne si alte bunuri a caror productie presupune incalcarea unor standarde de etica inseamna a nu sustine cruzimea fata de animale si a boicota economic acele entitati care profita de pe urma practicilor ne-etice, cum ar fi fermele intensive. De asemenea, atat piata “fast food”, cat si fermele care furnizeaza produse pentru pietele “sofisticate” (inclusiv cele producatoare de carne, lapte si oua de la animale “crescute uman” si chiar multe din cele axate pe hrana “bio”) exploateaza animale dar si lucratori – care de multe ori sunt migranti, saraci, persoane cu greutati si dezavantaje – pentru a-si maximiza profitul. Boicotand astfel de piete si companii, sustinand alternativele, descurajezi exploatarea, incurajezi productia de hrana care nu presupune cruzime si promovezi compasiunea.

Iar ideea de a trai cu compasiune este tot mai des intalnita – si tot mai usor de pus in aplicare – pentru toti, de la copii si bunici la staruri si sportivi.

Din considerente de sanatate

Un lucru important de stiut este ca in timp ce animalele din abatoare se afla intr-o stare de frica intensa, efectele acesteia transmitandu-se la cei ce le mananca (prin hormonii si neurotransmitatorii eliberati in corpul lor in mod spontan in momentele de agonie), alimentatia vegetariana este o alegere complet sanatoasa.

Asociatia Dietetica Americana si Dieticienii Canadieni considera ca "dietele vegetariene bine planificate sunt sanatoase, adecvate din punct de vedere nutritiv si confera beneficii de sanatate atunci cand e vorba de prevenirea si tratamentul anumitor boli. Dietele vegane (pur-vegetariene) si alte tipuri de diete vegetariene bine planificate sunt potrivite pentru toate stagiile vietii, inclusiv in timpul sarcinii, lactatiei, primilor ani de viata, copilariei si adolescentei. Dietele vegetariene ofera numeroase beneficii nutritionale, inclusiv nivele scazute de grasime saturata, colesterol si proteina animala cat si nivele mai ridicate de carbohidrati, fibra, magneziu, potasiu, vitamina B si antioxidanti cum ar fi vitaminele C si E si fotochimicale. S-a aratat ca vegetarienii au un index de masa corporala mai scazut decat nonvegetarienii, cat si rata de deces din cauza bolilor cardiace ischemice mai scazuta; de asemenea, vegetarienii au nivele de colesterol in sange mai scazute; tensiune mai scazuta; rate de hipertensiune, diabet de tip 2 si cancer la prostata si colon mai scazute. Dupa alcoolism si fumat, consumul de carne este cea mai raspindita cauza de mortalitate in tarile din Europa, SUA, Australia". (“Position of the American Dietetic Association and Dieticians of Canada: Vegetarian Diets”, Journal of the American Dietetic Association, iunie 2003)

Unul din motivele pentru care carnea dauneaza organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este atat de acomodat pentru a o prelucra pe cat credem. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decat lungimea corpului), ceea ce le da posibilitatea de a elimina din organism la timp carnea care se descompune repede si a toxinelor rezultate in urma ei. Animalele erbivore, insa, au un intestin de sase ori mai lung decit corpul, deoarece hrana vegetala se descompune mult mai lent decat carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, de aceea cand el consuma carne, in organism se formeaza toxine care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, gutei si chiar a cancerului. Mai mult decat atat, mare parte din carnea pe care o cumparam este prelucrata cu substante chimice. Indata ce animalul a fost omorit, carnea incepe sa se descompuna si peste citeva zile obtine o culoare verde-cenusie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrati si substante care au proprietati cancerigene. De asemenea, in hrana animalelor crescute pentru carne, se adauga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a le mari masa de carne. Toate aceste substante dauneaza oamenilor care consuma carnea respectiva. Acelasi lucru se intampla in cazul altor produse de origine animala; in fermele zootehnice intensive, animalelor li se administreaza hormoni si medicamente pentru a creste productia si a redresa diferite probleme cauzate de conditiile neprielnice, iar aceste substante ajung, prin produse, la oameni, care se imbolnavesc, dezvolta o imunitate la medicamente s.a.m.d..

"In copilarie, parintii mei faceau friptura seara si noi mancam foarte tarziu. Ne culcam cu stomacul plin si foarte des aveam cosmaruri, uneori chiar vomitam. Aceste probleme au disparut dupa ce am renuntat la carne..." Zoltan Andras (solist Sarmalele Reci), Jurnalul National, 20 iunie 2005

Deseori putem auzi intrebarea: “Dar nu e oare natural pentru om sa se hraneasca cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala?” Raspunsul corect este: “Nu”. Structura anatomica a omului – dintii, maxilarele, sistemul digestiv, toate sunt mult mai adaptate pentru consumul de hrana de origine vegetala. Asociatia Dietologilor Americani a remarcat ca “marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istorii a omenirii au intrebuintat in alimentatie in cea mai mare masura produse vegetale”. De asemenea, o mare parte si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat “o analiza comparativa a constructiei interne a omului si a animalului”, astfel demonstrand ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.

Tabelul lui A.D.Andrews din cartea “Hrana pentru om” (Chicago, Asociatia Americana de Igiena, 1970)

(sursa: UVM)

Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: “Douazeci de ani s-a considerat ca norma zilnica a consumului de proteine este de 150g, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pana la 45g. De ce? Datorita cercetarilor, in momentul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de o cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45g. Consumul abuziv de proteine nu numai ca este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult, el poate fi sursa unor boli precum cancerul si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45g de proteine pe zi, nu este necesar a se consuma carne. O dieta complet vegetariana, compusa din grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismului cantitatea necesara de proteine.

Dietologii pana nu demult considerau ca proteinele complete (mai exact, cei 8-10 aminoacizi esentiali care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Acest lucru s-a dovedit fals. In realitate, mai multe leguminoase, cereale, seminte, nuci si chiar fructe si legume sunt surse bogate in proteine (unele, ca soia si quinoa, ofera proteine complete) si toti aminoacizii pot fi obtinuti din surse vegetale, iar proteinele din plante sunt mai usor digerate si asimilate. Consumul in alimentatie al produselor naturale in cantitati suficiente, si destul de variate, exclude pe deplin posibilitatea privarii organismului de proteine. De remarcat faptul ca lumea vegetala pana la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua la ‘mana a doua’ asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.

In schimb, consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru a omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale a efectuat un sir de experimente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decat cei ce consuma carne in alimentatie. Dar cind el a redus consumul de proteine la nonvegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul efectuat de Dzh. Yoteko si B. Kipani de la universitatea Brussels a aratat ca vegetarienii sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele.

Desigur, doar evitarea produselor animale nu asigura o sanatate optima. Ca oricine altcineva, cei care sunt strict vegetarieni ar trebui sa aiba o dieta echilibrata. Sunt importante proteinele in cantitate moderata, vitamina B12 si alimentele bogate in grasimi omega, calciu si iod, expunerea la soare pentru vitamina D (detalii in ghidul de nutritie).

Cateva opinii mai vechi si mai noi:

"Animalele traiesc din ratiunile lor proprii. Ele n-au fost create pentru oameni, asa cum negrii n-au fost creati pentru albi, sau femeile pentru barbati." Alice Walker, 1944-, prefata pentru The Dreaded Comparison: Human and Animal Slavery

"... daca el cauta cu adevarat sa traiasca o viata mai buna, primul lucru de la care se va abtine va fi folosirea carnii caci ... folosirea acesteia este pur si simplu imorala, intrucat implica savarsirea unui act contrar moralei de a nu ucide." / "Omul poate trai sanatos fara sa omoare animale pentru hrana; de aceea, consumand carne, participa la stingerea unei vieti numai pentru a-si satisface apetitul. Si a te comporta astfel este imoral." / "Atata timp cat exista abatoare, vor exista si campuri de lupta." Lev Tolstoi, 1828-1910

"Maretia unei natiuni si progresul ei moral pot fi masurate prin felul in care sunt tratate animalele." Gandhi, 1869-1948

"Daca un om aspira la o viata mai dreapta, primul sau act de abstinenta va fi de la ranirea animalelor." Albert Einstein, 1870-1955

"Atata timp cat oamenii masacreaza animale, se vor omori si unii pe altii. Cu siguranta, cel care sadeste samanta omorului nu poate culege bucurie si dragoste." Pitagora, ~Sec. VI i.e.n.

"Nu am nici o indoiala ca o parte a destinului rasei umane, in evolutia sa treptata, este a renunta sa mai manance animalele." Henry David Thoreau, 1817-1862

"Cand aveam 88 de ani, am renuntat de tot la carne si am trecut la o dieta pe baza de plante ca urmare a unui atac de cord minor. In urmatoarele luni, nu numai ca am slabit 22 kg, dar am prins putere in picioare si am inceput sa ma simt mult mai energic. Astazi, la varsta de 93 de ani, raman la aceeasi dieta pe baza de plante, si in continuare nu mananc niciun fel de carne sau produse lactate. Zilnic ori fac inot, ori merg pe jos, ori vaslesc si ma simt in cea mai buna forma de cand am inceput sa am probleme de inima." Benjamin Spock a.k.a. "Dr. Spock", 1903-1998

"Operatiunile de crestere a pasarilor in spatii restranse au aparut pentru prima oara in Statele Unite la sfarsitul anilor 1950. Pentru porcine, astfel de operatiuni au intrat in functiune cu un deceniu mai tarziu. Astazi [1992] ovinele, bovinele, vacile de lapte si viteii sunt toti crescuti in interiorul halelor, desi nu la fel de des ca si porcinele si pasarile.
Animalele si furajul lor genereaza praf, iar deseurile si praf si gaze. Acestea se acumuleaza pana ajung la concentratii care pot deveni periculoase pentru sanatatea oamenilor si animalelor.
Concentratiile de praf si gaz in cladirile in care sunt tinuti porcii sunt destul de ridicate incat sa afecteze pe oricine intra, dar pentru angajatii care sunt expusi pe termen lung, pericolul sa dezvolte probleme pulmonare cronice, posibil ireversibile, este cel mai mare.
Unii din doctorii veterinari care au intrat in cladiri sporadic pentru a trata animale bolnave au raportat ca severitatea reactiilor lor respiratorii i-a facut sa ramana in afara acestor cladiri, sau sa foloseasca "respiratoare" care ajuta la reducerea expunerii.
De multe ori, sistemele de ventilatie nu reduc nivelele de praf si gaz in mod adecvat, si prin urmare aceste nivele raman nesanatoase pentru oameni. Cand sistemele nu mai functioneaza pentru cateva ore, CO2-ul de la respiratia animalelor, dispozitivele de incalzire si gropile cu deseuri se ridica la nivele de asfixirere. Desi au fost unele pierderi massive de animale pe acest motiv, este probabil o amenintare mai mare pentru oameni.
In cladiri pentru porcine, s-au inregistrat morti de animale si imbolnaviri grave la oameni din cauza H2S-ului care s-a ridicat din gropile de dedesubt atunci cand au fost agitate." Extrase din: Livestock Confinement Dusts and Gases Collection, Iowa St. U, 6/92

"Compasiunea fata de animale e intim legata cu bunatatea caracterului si se poate afirma cu siguranta ca cel crud fata de animale nu poate fi un om bun." Arthur Schopenhauer, 1788-1860

"Abia atunci cand omul are compasiune fata de toate fiintele vii, se poate numi nobil." Buddha, ~Sec. V i.e.n.

"Toate fiintele cauta fericirea; deci lasa-ti compasiunea sa se extinda de la sine asupra tuturor." Mahavamsa, ~Sec. V e.n.

"Sa nu ne ranim supusii nostri frati [animalele] este prima noastra datorie catre ei, dar sa ne limitam la atat nu e destul. Avem o misiune mai inalta - sa le fim de ajutor de cate ori au nevoie... Daca exista oameni care exclud oricare dintre creaturile lui Dumnezeu de sub adapostul milei si compasiunii, vor exista si oameni care se vor comporta asemanator cu tovarasii lor." Sf. Francisc de Assisi, 1182-1226

"Durata medie de viata (longevitatea) unui mancator de carne este 63 de ani. Eu am aproape 85 si inca muncesc la fel de greu ca dintotdeauna. Chiar am trait destul deja si incerc sa mor, dar pur si simplu nu pot. O singura friptura m-ar termina, dar nu vreau sa o inghit. Sunt oprimat de o teama ca voi trai pentru totdeauna. Acesta este singurul dezavantaj al vegetarianismului." George Bernard Shaw, 1856-1950

-- text preluat si adaptat din --

• Matt Ball, Vegan Outreach, “A meaningful life”

• Vegan Outreach, “Even if you like meat… you can help end this cruelty”

Referinte:
1. Peter Cheeke, PhD, textbook Contemporary Issues in Animal Agriculture, 2004.
2. Poultry Perspectives (MD Cooperative Extension), 2002;4(1).
3. Agricultural Research (USDA ARS), 2005 Mar;53(3):4–7.
4. J Appl Anim Welf Sci, 2001;4(3):207–21.
5. Bernard E. Rollin, PhD, Farm Animal Welfare (Iowa State University Press, 2003).
6. USDA APHIS VS, Reference of 1999 Table Egg Layer Management in the U.S., 1/00.
7. Poult Sci, 2004;83:184–92.
8. USDA, Animal Welfare Issues Compendium, 9/97.
9. “ Pork Power,” 60 Minutes, 6/22/03.
10. Temple Grandin, PhD, “Animal Welfare and Humane Slaughter,” 11/04.
11. “ Humane Slaughter of Poultry: The Case Against the Use of Electrical Stunning Devices,” J Ag & Env Ethics, 7/94.
12. USDA FSIS Animal Disposition Reporting System, 2002.
13. USDA FSIS, Meat and Poultry Inspection Manual, part 11.
14. “Modern Meat: A Brutal Harvest,” Washington Post, 4/10/01.
15. “Don’t Let Stress, Heat be a Downer for Pigs,” Pork (May 2005): 16–18.

• Vegan Outreach, “Guide to Cruelty-Free Eating”

Referinte:
1. US EPA, Ag 101: Dairy Production, http://www.epa.gov/oecaagct/ag101/printdairy.html, 9/11/07; retrieved 3/10/08.
2. USDA ERS, Economic Research Report No. 47, 9/07.
3. USDA APHIS VS, Dairy 2007, Part I: Reference of Dairy Cattle Health and Management Practices in the United States, 10/07.
4. USDA ERS, Amber Waves, 2007; 5(4): 30–5.
5. USDA NASS, Quick Stats: Agricultural Statistics Data Base, http://www.nass.usda.gov/QuickStats ; retrieved 3/10/08.
6. D.M. Broom, “Effects of dairy cattle breeding and production methods on animal welfare,” 2001; in Proc. 21 World Buiatrics Congress, 1–7 (Uruguay: World Association for Buiatrics).
7. USDA FSIS, Fact Sheets: Veal from Farm to Table, http://www.fsis.usda.gov/Fact_Sheets/Veal_from_Farm_to_Table/index.asp , 10/17/06; retrieved 3/10/08.
8. JAVMA, 2007; 231(2): 227–34.
9. Reports and video available from TinyURL.com/4z9uor.
10. The Ethics of What We Eat: Why Our Food Choices Matter (Rodale Books, 2006). Quoting “Broiler Nutrition, Feed Intake and Grower Economics,” Avian Advice, 2003; 5(4): 9.
11. USDA ERS, Outlook Report No. LDP-M-150-01, 12/06.
12. “Current issues in fish welfare,” J Fish Biol, 2006; 68: 332–72.
13. Food and Agriculture Organization of the United Nations, The State of World Fisheries and Aquaculture 2006 (Rome, 2007).
14. Udy Bell, “Overfishing,” UN Chronicle, 2004; 41(2): 17.
15. International Whaling Commission, SC/55/BC5, 5/03.
16. Mark Bittman, “Rethinking the Meat-Guzzler,” New York Times, 1/27/08.

• Vegan Outreach, “Why Vegan? Boycott cruelty!”

Referinte:
1. Bernard E. Rollin, PhD, Farm Animal Welfare, 2003.
2. Peter Cheeke, PhD, textbook Contemporary Issues in Animal Agriculture, 2004.
3. Poultry Perspectives (MD Cooperative Extension), 2002;4(1).
4. Agricultural Research (USDA ARS), 2005 Mar;53(3):4–7.
5. J Appl Anim Welf Sci, 2001;4(3):207–21.
6. USDA APHIS VS, Reference of 1999 Table Egg Layer Management in the U.S., 1/00.
7. Poult Sci, 2004;83:184–92.
8. “Pork Power,” 60 Minutes, 6/22/03.
9. USDA NASS, Agricultural Statistics 2006.
10. USDA, Animal Welfare Issues Compendium, 9/97.
11. Textbook Scientific Farm Animal Production, 8th edition, 2004.
12. USDA, Survey of Stunning & Handling, 1/7/97.
13. USDA FSIS Animal Disposition Reporting System, 2002.
14. "Don’t Let Stress, Heat be a Downer for Pigs,” Pork (May 2005): 16–18.
15. Food and Agriculture Organization of the United Nations, The State of World Fisheries and Aquaculture 2006.
16. International Whaling Commission, SC/55/BC5, 5/03.

• EVANA et al, Petitia "HRANA VS FURAJE"

• Worldwatch Institute, "Meat and Seafood: The Most Costly Ingredients in the Global Diet", "This Little Piggy Went to the Global Market"

• "Excesul de carne ameninta grav planeta", Formula AS, nr. 857 (2009)

• “Position of the American Dietetic Association and Dietitians of Canada: Vegetarian diets”, ADA Reports, Vol. 103, no. 6, June 2003

• Traducere, “Why Vegan” – “De ce sa fii vegan”

• Traducere, “Why Vegan” – “De ce sa fii vegan/ O alegere sanatoasa”

• Uniunea Vegetarienilor din Moldova, “De ce sa devii vegetarian?”

• Uniunea Vegetarienilor din Moldova, “Sanatatea”

• VeganHealth.org, "(Where do you get your) Protein (?)"