Pe cuprinsul mapamondului, vegetarianismul este privit in mod diferit, in functie de regiune. In unele zone, exista o sustinere culturala si chiar legislativa a acestuia – in tari precum India sau Marea Britanie, unde etichetarea hranei face posibila identificarea de catre vegetarieni a hranei compatibile cu alimentatia lor.

ASIA

China
In China, desi se intalneste relativ rar, vegetarianismul s-a practicat cel putin din secolul al 7-lea, si s-a regasit la buddhisti. In ultimii ani, s-a observat o renastere a acestuia in orase, pe masura ce clasa de mijloc chineza a inceput sa acorde atentie problemelor legate de sanatate si alimentatie. In anul 2010, primul ministru al Republicii Populare Chineze, Wen Jiabao (溫家寶總理), a propus o campanie nationala de „o zi de hrana vegetariana in fiecare saptamana” (每週一素), in principal ca parte componenta a unei platforme mai cuprinzatoare privind protectia mediului.

Taiwan
In Taiwan, 1,7 milioane de persoane, adica 10% din populatie, au o dieta vegetariana, cel putin o parte a timpului (part-time). Sunt mai mult de 6000 de intreprinderi alimentare vegetariene in aceasta tara. Legile privitoare la etichetarea hranei sunt cele mai stricte din lume, deoarece mai mult de 2 milioane de locuitori au un stil de viata vegetarian. O miscare binecunoscuta de „o zi vegetariana in fiecare saptamana” s-a popularizat la nivel national, si la nivel local, si a implicat si anumite corpuri guvernamentale - precum Consiliul Orasenesc al Educatiei din Taipei.

India
In India, vegetarianismul este de regula sinonim cu lacto-vegetarianismul. Cele mai multe restaurante din India disting in mod clar aceste concepte, si se promoveaza ca fiind fie „Non- vegetariene”, fie „Vegetariene” sau „Pur vegetariene” (lacto-vegetariene). Restaurantele vegetariene abunda in aceasta tara, si de obicei se pot alege intre multe optiuni vegetariene (Shakahari: mancator de plante, in sanscrita). Ingredientele de origine animala (altele decat lapte si miere) precum untura, gelatina, si carnea provenita de la animale nu sunt folosite in bucataria traditionala.

Potrivit cu Sondajul starii natiunii efectuat de Hindu-CNN-IBN din anul 2006, 31% din indieni sunt vegetarieni, in timp ce alti 9% consuma oua. In cadrul variatelor comunitati indiene, vegetarianismul a fost cel mai des intalnit la jainisti si brahmani, in procent de 55%, si mai putin intalnit la musulmani (3%) si la locuitorii statelor de pe langa coaste. Alte sondaje citate de FAO si USDA estimeaza ca intre 20% si 42% din populatia indiana sunt vegetarieni. Aceste sondaje indica faptul ca pana si indienii care se hranesc cu carne, mananca carne in mod mai putin frecvent, astfel intalnind doar un procent de mai putin de 30% care consuma carne in mod regulat, desi motivele sunt partial de natura economica.
India a conceput un sistem de marcare a produselor alimentare continand doar ingrediente vegetariene, in care se foloseste un punct verde intr-un patrat verde. Un semn reprezentand un punct maro intr-un patrat maro semnifica faptul ca au fost folosite in acel produs unele ingrediente de origine animala.
Cresterea recenta a comertulului cu amanuntul din India a iscat unele controverse, deoarece unii vegetarieni cer supermarketuri in care sa nu existe carne.

Australia
In Australia, unii producatori care au ca tinta piata vegetariana isi marcheaza produsele cu propozitia „potrivit pentru vegetarieni”; totusi, in ce priveste produsele alimentare exportate in Marea Britanie, aceasta etichetare poate fi necorespunzatoare, pentru ca nu este obligatoriu sa se specifice daca aromele din lista de ingrediente sunt de origine animala. Ca atare, aroma naturala ar putea fi obtinuta fie din plante, fie din surse animale.
Unele organizatii care sustin drepturile animalelor, precum „Eliberarea animalelor” (Animal Liberation), promoveaza alimentatia vegana si pe cea vegetariana. „Saptamana vegetariana” este cea cuprinsa intre 1 si 7 octombire din fiecare an, si companiile producatoare de alimente profita de numarul in crestere de vegetarieni prin fabricarea de produse alternative celor populare, fara carne, incluzand Carnati si piure, si Spaghetti Bolognese.
Potrivit unui sondaj Newspoll din anul 2010, 5% din australieni declara ca sunt vegetarieni, in timp ce 2% din ei au in realitate o alimentatie vegetariana.

Europa

Definitia vegetarianismului de-a lungul Europei nu este una uniforma, creandu-se astfel un potential pentru etichetarea necorespunzatoare a produselor alimentare.

Belgia
Din mai 2009, Belgia are primul oras din lume (Ghent) care tine saptamanal o „zi vegetariana”.

Germania
In Germania, potrivit unui sondaj desfasurat de Institut Produkt und Markt, 9% din populatie (7.380.000 persoane) este vegetariana.

Portugalia
Societatea Vegetariana din Portugalia a fost fondata in anul 1908 de catre Amilcar de Sousa. In anul 2007, numarul de vegetarieni din Portugalia era estimat la circa 30.000 persoane.

Spania
In Spania, restaurantele si magazinele cu specific vegetarian sunt rare. Unii vegetarieni spanioli declara ca aceasta situatie exista din cauza faptului ca regimul Franco a descurajat puternic vegetarianismul, pe care il asociase cu politica de stanga. Doar dupa anul 1975 li s-a permis doctorilor sa discute despre beneficiile aduse sanatatii de catre vegetarianism, si s-a permis din nou deschiderea restaurantelor vegetariene.

Olanda
Vegetarianismul este relativ des intalnit in Olanda. Un studiu a aratat ca numarul de vegetarieni, dintr-o populatie de circa 16,5 milioane de oameni, a crescut de la 560.000 de persoane in 2004, pana la 720.000 in anul 2006. S-a estimat ca 4,5% din populatia olandeza nu se hraneste cu carne. Numarul de vegetarieni „partiali” a crescut rapid: 3,5 milioane de cetateni olandezi se abtin de la a consuma carne cateva zile pe sapamana.
Vanzarile de substitute de carne are o crestere anuala de circa 25%, transformand-o in una din pietele cu cea mai rapida crestere din Olanda. In supermaketuri si magazine, uneori este necesar sa se citeasca scrisul cu caractere mici, pentru a fi siguri ca produsele nu contin ingrediente de origine animala. Totusi, din ce in ce mai mult, produsele vegetariene sunt etichetate cu „eticheta V” internationala, supervizata de asociatia vegetariana olandeza.
Veganismul este mai rar intalnit in Olanda: Asociatia Olandeza pentru Veganism estimeaza ca sunt aproximativ 16.000 de vegani in Olanda, sau aproximativ 0,1% din populatia Olandeza.

Marea Britanie
In Marea Britanie, un numar din ce in ce mai mare de persoane au adoptat o alimentatie vegetariana, de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Sondajul Agentiei standardelor alimentare, denumit Atitudini publice catre hrana (Public Attitudes to Food survey), derulat in anul 2009, a raportat ca 3% din repondentii la sondaj au declarat ca sunt „complet vegetarian”, si un procentaj de 5% care s-au declarat „partial vegetarieni” (nu consuma unele tipuri de peste sau carne). Unele studii de piata independente sugereaza ca vegetarienii constituie un procentaj intre 7% si 11% din populatia adulta a Marii Britanii (4 milioane de oameni). Incepand cu anul 2003, Societatea vegetarienilor estimeaza ca exista intre 3 si 4 milioane de vegetarieni in Marea Britanie. Numarul femeilor este dublu fata de cel al barbatilor, in cadrul vegetarienilor. In ciuda clasificarii clare venite din partea Societatii vegetarienilor, unele persoane din Marea Britanie se identifica in mod eronat ca fiind vegetarieni, desi consuma peste, fie pentru motive de sanatate, sau din cauza diverselor perspective etice asupra vegetarianismului; in acest timp, unii folosesc termenul de „flexitarian” sau vegetarian partial. Din anul 2009, populatiei din aceasta tara li se aplica acum etichete precum „cei care evita carnea” sau „cei care reduc carnea” de catre oamenii de marketing, prin aceste concepte denotand persoane care nu se identifica ca vegetarieni, dar care reduc sau evita carnea din motive de sanatate sau care tin de impact asupra mediului inconjurator. Astfel, un sondaj a relevat 23% din populatie ca fiind „cei care reduc consumul de carne” (meat reducers), si 10% ca „cei care evita carnea” (meat- avoiders), desi acelasi sondaj a indicat ca „marea majoritate” a populatiei britanice inca se hraneste cu carne, cu unul-din-cinci persoane consumand carne in fiecare zi.
„Vegetarian” si „vegan” nu sunt termeni definiti din punct de vedere legislativ, nici in Marea Britanie, nici la nivel european. Totusi, hrana etichetata ca fiind potrivita pentru vegetarieni sau vegani a facut subiectul unor clauze din Actul descrierii ramurilor comertului (Trades Descriptions Act) din anul 1968. Agentia standardelor alimentare publica indrumari privitoare la etichetarea alimentelor potrivite pentru vegetarieni:
„Termenul 'vegetarian' nu ar trebui aplicat produselor care au, sau sunt facute din, sau cu ajutorul produselor derivate din animale care au murit, au fost sacrificate, sau din animale care mor in timp ce sunt mancate. Animalele reprezinta animale de ferma, salbatice sau domestice, incluzand de exemplu pasarile, vanatul, scoicile, pestii, crustaceele, molustele, amfibienii, echinodermele, tunicatele si insectele.” – Agentia standardelor alimentare
Alaturi de etichetarea voluntara, Societatea vegetarienilor opereaza cu o schema unde hrana care indeplineste criteriile lor stricte poate fi etichetata cu „aprobata de Societatea Vegetarienilor”. Conform acestei scheme, un produs este vegetarian daca nu contine carne rosie, pasari, peste, scoici, oase sau carne de animale, grasimi provenite de la animale sacrificate sau moarte, gelatina, aspic, sau orice alt ingredient rezultat din uciderea animalelor, precum cheagul. De asemeni, si branza este etichetata in acest mod, facand astfel posibila identificarea branzeturilor care au fost facute cu cheag obtinut din surse non-animale. Multe branzeturi tari din Europa continentala contin cheag obtinut din surse animale.

America de Nord

Canada
In Canada, vegetarianismul este in mod obisnuit sinonim cu lacto-ovo-vegetarianismul. Totusi, vegetarienii sunt in mod gresit catalogati ca fiind „pestarieni” (pescetarians) sau „pollotarieni” (pollotarians) care tolereaza carnea de peste, respectiv cea de pasare. Incepand cu anul 2003, s-a stabilit ca aproximativ 4% din adulti sunt vegetarieni.

SUA
Vegetarianismul a fost validat in SUA in anul 1838 de catre Conventia Americana a Sanatatii. De fapt, in anul 1971, doar 1% din cetatenii SUA se descriau ca fiind vegetarieni, dar vegetarianismul a devenit din ce in ce mai atractiv si acceptat din punct de vedere al alimentatiei la sfarsitul secolului trecut. Un sondaj al Zogby din anul 2000 sponsorizat de catre Grupul de resurse vegetarian a raportat ca 2,5% din repondenti au declarat ca nu consuma carne rosie, pasari, sau peste, in timp ce 4,5% au declarat ca nu consuma carne deloc. Un studiu apartinand Harris Interactive cu un numar de 5050 repondenti a raportat ca „aproximativ 0,5%, reprezentand 1 milion de Americani sunt vegani, care nu consuma deloc produse de origine animala”, in timp ce un numar semnificativ mai mare, de 3,2% de adulti din SUA (7,3 milioane de oameni) „au o alimentatie vegetariana”, si 10% din adultii din aceasta tara, sau 22,8 milioane de oameni, „spun ca in mare parte au o alimentatie cu inclinatii vegetariene”.
Multi copii [din SUA] ai caror parinti au o alimentatie vegetariana, au si ei acest tip de alimentatie din cauze religioase, etice, cauze care tin de drepturile animalelor, care tin de respectarea mediului inconjurator, sau din alte motive. De fapt, in prima estimare a guvernului in ceea ce priveste numarul de copii care evita carnea, acest numar este de aproximativ 1 din 200. [Unele persoane] suspecteaza ca acesta este un motiv pentru care cel mai recent sondaj [pe care l-a facut un website] a gasit ca 3% din copiii cu varste intre 8 si 18 ani [din SUA] sunt vegetarieni. De asemeni, sondajul CDC a inclus copiii intre 0 si 17 ani. Este mai probabil ca acesti copii de varste mai mari sa urmeze o alimentatie vegetariana, astfel incat diferentele in ceea ce priveste varsta sa explice unele diferente dintre rezultatele sondajelor.
Vanzarile de hrana vegetariana din SUA s-au dublat in raport cu cele din anul 1998, ajungand la suma de 1,6 miliarde dolari in anul 2003. Se asteapta ca populatia cu alimentatie vegetariana si vegana sa creasca in mod constant.
Un studiu din 2002 efectuat pe adultii americani a raportat urmatoarele motive pentru alegerea unui mod de viata vegetarian:

Cel mai important motiv pentru a deveni vegetarian

• Sanatatea ------------- 32%
• Din cauza chimicalelor si a hormonilor din produsele din carne ------------- 15%
• Nu le place gustul carnii ------------- 13%
• Din dragoste pentru animale ------------- 11%
• Pentru drepturile animalelor ------------- 10%
• Motive care tin de religie ------------- 6%
• Motive care tin de protectia mediului inconjurator ------------- 4%
• Pentru a slabi ------------- 3%
• Pentru a reduce foametea de pe mapamond ------------- 1%

In legislatia SUA, ambalarea hranei este reglementata de catre Administratia Hranei si a Medicamentelor si, ca atare, in general trebuie sa fie etichetata astfel incat sa contina toate ingredientele sale. Exista si exceptii; de exemplu, anumite ingrediente in cantitati infime care sunt „ingrediente ale ingredientelor” nu e obligatoriu sa fie enumerate.

America de Sud

Brazilia
Nu exista sondaje specifice despre vegetarianism in Brazilia, dar exista indicii ca si aici creste popularitatea vegetarianismului. Se spune ca in Brazilia cel putin 5% din populatie este vegetariana.

Africa

"Vegetarianism in Africa" (IVU)

Traducere si adaptare: Oana Buga
Sursa: Wikipedia