va spun despre mine ca nu mai mananc animale de 1 an (decembrie, anul trecut). Desi inainte nu credeam ca e posibil sa fii vegetarian si satul in acelasi timp, de cand am renuntat la carne impreuna cu sotul meu ma simt la fel. Nu se simte nicio diferenta si inca sunt surprinsa de chestia asta, dar mai uimita sunt de cei ce mananca carne si nu ma cred.Am ales sa ma inscriu pe acest forum pentru ca-mi prezinta incredere, dar mai ales ca sa cunosc si alte persoane ca mine, in special din Constanta, orasul unde locuiesc eu. Asta pentru ca mi-ar placea sa ies la o cafea sau la un biliard cu alti vegetarieni.
Revin totusi la o idee de mai devreme. Ca vegetariana ma simt la fel din punct de vedere fizic ca atunci cand mancam carne, dar in interior treburile s-au mai schimbat. Este foarte greu sa mai poti avea amici atunci cand esti vegetarian pentru animale, spre deosebire de atunci cand renunti la carne ca sa ai o viata sanatoasa si sa traiesti 500 de ani. Daca in al doilea caz pari interesant, in primul esti considerat un ciudat. Conflictul de principii devine foarte mare.
Fac si voluntariat pentru protectia animalelor. Desi nu sunt destule resurse pentru tot ce este nevoie si pentru toate ideile care-mi vin, intentionez sa lupt impotriva cruzimilor fata de animale toata viata. Daca mai este cineva pe-aici care vrea sa se implice, abia astept sa ne cunoastem.
Ce-mi doresc: sa traiesc intr-o lume in care oamenii nu se mai folosesc de animale.
Ce urasc: intrebarea “Nici peste?”
