Societatea Vegetarienilor din Romania
Detalii de alimentatie pentru copii si adolescenti vegani PDF Imprimare Email

de Reed Mangels, Ph.D., Dietetician


Asa cum dovedesc multi membri ai Vegetarian Resource Group, copiii vegani pot sa fie perfect sanatosi, sa creasca normal, sa fie extrem de activi si (credem noi) deasupra mediei de inteligenta. Bineinteles ca e nevoie de timp si grija pentru a hrani copii vegani. Dar n-ar trebui ca hranirea oricarui copil sa necesite timp si grija? In fond, anii de la nastere la adolescenta sunt anii cand se stabilesc obiceiurile de alimentatie cand rata de crestere este ridicata si in mare parte cand se determina marimea depozitelor de nutrienti esentiali cum ar fi calciul si fierul.

In mod ideal, prima hrana pentru un bebelus vegan este laptele de san. Acesta ofera copilului multe beneficii printre care fortificarea sistemului imunitar, protectie contra infectiilor si un risc redus de alergii. In plus, laptele matern este special creat pentru bebelusi si foarte probabil contine substante necesare dezvoltarii copiilor despre care nici nu se stie ca sunt esentiale si astfel nu sunt incluse in formulele pentru bebelusi.

Multe carti despre ingrijirea copiilor au sectiuni despre tehnicile si programarea alaptarii si recomandam sa consultati o astfel de carte pentru informatii suplimentare. Trebuie sa stiti ca aceste carti s-ar putea sa descurajeze vegetarianismul. Nu au dreptate. Cu putina atentie la detalii, vegetarianismul si alaptarea sunt o buna combinatie. De fapt, mai multe rapoarte arata ca laptele femeilor vegetariene are un nivel mai scazut de pesticide decat laptele femeilor care consuma diete tipic vestice. (1,2).

Daca alegeti sa alaptati, asigurati-va ca ati citit sectiunea precedenta* despre lactatie pentru a garanta ca laptele dumneavoastra este adecvat pentru bebelus. Fiti atenta mai ales la vitamina B-12. Daca dieta dumneavoastra nu contine surse sigure de vitamina B-12, bebelusul pe care il alaptati ar trebui sa primeasca zilnic suplimente de 0,4-0,5 micrograme de vitamina B-12.

Bebelusul ar trebui sa fie expus la soare cel putin 30 de minute pe saptamana daca poarta doar un scutec sau 2 ore pe saptamana in hainute dar cu capul descoperit, pentru a mentine niveluri normale de vitamina D (3). Bebelusii cu pielea de culoare inchisa au nevoie de mai multa expunere la soare. Daca expunerea la soare este limitata, din cauza unor factori cum ar fi clima noroasa, iarna, sau pielea de culoare mai inchisa, copiii hraniti numai la san ar trebui sa ia suplimente de vitamina D de cel putin 5 micrograme (sau 200 UI) pe zi (4). Deficienta de vitamina D poate duce la rahitism (oase moi, insuficient mineralizate). Laptele uman contine numai niveluri reduse de vitamina D.

Laptele de san are in general un nivel scazut de fier, indiferent cat de completa este dieta mamei. Totusi, fierul din laptele de san este usor absorbit de bebelusi. Fierul din laptele matern este adecvat pentru primele 4 pana la 6 luni sau chiar mai mult. Se recomanda folosirea suplimentelor de fier (1 mg/kg/zi) incepand cu 4-6 luni pentru a asigura un consum adecvat de fier. S-ar putea ca bebelusul alaptat la san sa necesite suplimentare cu fluorid dupa 6 luni daca nu bea destula apa sau daca aceste suplimente sunt prescrise de un dentist sau pediatru.

Daca dintr-un motiv sau altul alegeti sa nu alaptati sau daca folositi lapte praf formula pentru sugari pentru a suplimenta alaptarea, exista cateva formule pe baza de soia. Aceste produse sustin cresterea si dezvoltarea normala a copilului (5). Formulele pe baza de soia sunt folosite de familiile vegane ca cea mai buna optiune atunci cand alaptarea la san este imposibila. La momentul de fata toate formulele contin vitamina D derivata din lanolina (lana de oaie). Unele formule din soia pot contine grasimi derivate din produse de origine animala. Formulele din soia se folosesc exclusiv pentru primele sase luni.

In primul an din viata copilului, lapte de soia, lapte de orez si formule facute in casa nu ar trebui folosite pentru a inlocui laptele de san sau formule de sugari din comert. Asemenea alimente nu contin ratiile adecvate de proteina, grasimi si carbohidrati si nici nu au niveluri adecvate din multe dintre vitaminele si mineralele care ar trebui sa alcatuiasca o parte semnificativa a dietei copilului in primul an.

Hrana suplimentara (hrana folosita pe langa laptele de san si formula pentru sugari) poate fi introdusa la momente diferite pentru copii diferiti, in functie de rata de crestere a copilului si de stagiul sau de dezvoltare, dar de obicei este introdusa in jur de jumatatea primului an. Cateva indicii pentru momentul cand ar trebui inceputa diversificarea (introduserea alimentelor solide) sunt: abilitatea de a sta in fund fara sustinere, disparitia reflexului de a scoate limba, interesul mai mare in ce mananca altii si abilitatea de a aduce mancare la gura.

Pentru diversificare, introduceti pe rand cate un aliment, asa incat orice sursa de alergii sa poata fi identificata mai tarziu. Multe persoane folosesc drept prim aliment solid cerealele din orez fortificate cu fier pentru copii. Aceasta este o alegere buna deoarece este o sursa bogata in fier si e putin probabil ca cerealele din orez sa cauzeze un raspuns alergic. Cerealele pot fi amestecate cu lapte stors de la san sau formula din soia asa incat consistenta sa fie destul de subtire. Alaptarea (cu lapte de san sau lapte preparat din formula pentru sugari) ar trebui sa continue ca de obicei. Incepeti cu o singura masa cu cereale pe zi pana ajungeti la 2 astfel de mese pe zi, sau un volum de 80-125 ml. Ovaz, orz, porumb si alte cereale integrale pot fi macinate intr-un blender si apoi fierte pana devin foarte moi si bine omogenizate. Aceste cereale se pot introduce pe rand. Insa ele nu contin suficient fier, deci ar trebui sa continuati cu suplimente de fier.

Odata ce copilul accepta usor cerealele, se pot introduce fructe, suc de fructe si legume. Fructele si legumele trebuie sa fie bine sfaramate sau facute piure. Piureul de banane este un aliment care copiilor mici le place in mod special. Alte fructe pe care le puteti incerca sunt avocado sfaramat, sos de mere si piure din piersici sau pere de la conserva. Fructele citrice si sucurile din citrice sunt alergeni comuni si nu ar trebui sa fie introduse inainte de 1 an. Legumele cu un gust nu prea puternic cum ar fi cartofii, morcovii, mazarea, cartofii dulci si fasolea verde trebuie fierte bine si sfaramate. Nu este nici o nevoie sa adaugati condimente, zahar sau sare la cereale, fructe si legume. Alimente pe baza de cereale cum ar fi paste sau orez, paine moale, cereale uscate si biscuiti pot fi introduse pe masura ce bebelusul incepe sa se obisnuiasca cu mestecatul. De la 7-8 luni incolo, pot fi introduse niste surse bune de proteina. Acestea includ fasole uscata fiarta si sfaramata foarte bine, tofu sfaramat si iaurt de soia. Copilul ar trebui sa treaca progresiv de la piureuri la bucatele din alimente moi. Dupa primul an se poate introduce si untul preparat din seminte si nuci sau alune intins pe paine sau biscuiti.

Multi parinti aleg sa foloseasca mancare pentru bebelusi din comert. Exista produse disponbile pentru copii vegani, dar trebuie sa cititi bine etichetele. Deoarece produsele din comert contin sortimente limitate pentru bebelusii vegani mai mari, multi parinti isi vor prepara singuri mancarea pentru bebelusi. Alimentele trebuie sa fie bine spalate, fierte complet si date prin blender sau sfaramate pentru consistenta potrivita. Alimentele preparate in casa pot fi pastrate in frigider pana la 2 zile sau congelate in cantitati mici pentru a fi folosite mai tarziu.

De la 10-12 luni incolo, majoritatea copiilor mananca cel putin cantitatile de alimente indicate in Tabelul 16.

Este logic cu siguranta ca mamele vegane sa continue sa alapteze pentru un an sau, daca se poate, chiar mai mult, deoarece laptele de san este o sursa bogata de nutrienti. Bebelusii vegani ar trebui sa fie intarcati cu lapte de soia fortificat cu calciu, vitamina B-12 si vitamina D. Lapte de soia cu continut scazut sau zero de grasimi nu ar trebui folosit inainte de 2 ani. Laptele de orez nu este recomandat ca bautura principala pentru bebelusi si copii mici pentru ca are un continut scazut de proteina si calorii.

S-au raportat mai multe studii care arata ca rata de crestere a copiilor vegani este mai scazuta decat cea pentru non-vegani (vezi 6-8). Studiile de acest fel sunt citate adeseori ca evidenta ca dietele vegane sunt inerent nesanatoase. Insa daca examinam aceste studii mai indeaproape vom vedea ca de multe ori se bazeaza pe vegani care au niste diete cu continut foarte scazut de calorii sau sunt foarte limitate (de exemplu, numai fructe si nuci). In plus, multi bebelusi vegani sunt alaptati la san. Comparat cu bebelusi hraniti cu lapte formula pentru sugari, bebelusii alaptati la san in general iau in greutate in acelasi ritm pentru primele 2-3 luni si apoi mai lent de la 3 la 12 luni (9). Asta inseamna ca la 12 luni, copiii alaptati la san tind sa fie mai slabi decat cei hraniti cu formula. Cele mai noi grafice de crestere se bazeaza pe si pe cresterea copiilor hraniti cu formula si pe a copiilor alaptati la san, iar asta ar trebui luat in considerare atunci cand evaluezi cresterea unui copil hranit exclusiv la san (9).

O intrebare suplimentara care trebuie pusa este “Ce inseamna o rata normala de crestere?” Rata de crestere este evaluata comparand schimbarile in inaltimea, greutatea si circumferinta capului copilului cu ratele de crestere care au fost stabilite masurand un numar mare de copii aparent sanatosi. Nu exista o singura rata de crestere ideala. In schimb, inaltimea, greutatea si circumferinta capului sunt raportate ca “procentile”. Daca inaltimea copilului tau e in al 50-lea procentil, asta inseamna ca 50% din copiii de aceeasi varsta sunt mai inalti si 50% sunt mai scunzi. La fel, o greutate in al 25-lea procentil inseamna ca 25% din copii cantaresc mai putin si 75% cantaresc mai mult.

Tabel 16: Programul alimentar pentru bebelusi vegani intre 6-12 luni

 

6 luni

6-8 luni*

7-10 luni

10-12 luni

LAPTE

Lapte de san sau formula din soia.

Lapte de san sau formula din soia.

Lapte de san sau formula din soia.

Lapte de san sau formula din soia. (710 - 950 ml).

CEREALE SI PAINE

Introdu cereale pentru bebelusi fortificate cu fier amestecate cu lapte.

Continua cu cerealele pentru bebelusi. Introdu paine si alte cereale.

Cereale pentru bebelusi. Paine si alte cereale.

Cereale pentru bebelusi pana la18 luni. Total de 4 portii (1 portie=1/4 felie de paine sau 2-4 linguri cereale).

FRUCTE SI LEGUME

Nu

Introdu suc din cana: 60-120 ml sursa de vit C. Introdu legume si fructe piure.

120 ml suc. Bucati de fructe si legume moi/fierte.

Copilul mananca “la masa”. 4 porti pe zi (1 portie=2-4 linguri fructe si legume, 120 ml suc).

LEGUMINOASE SI UNT DE NUCI

Nu

Nu

Introdu gradual tofu. Introdu mancare de legume la cuptor, leguminoase piure, branza de soia si iaurt de soia.

2 portii pe zi, fiecare aprox. 15 g. Untul de nuci/alune/arahide nu trebuie introdus inainte de 1 an.

*Varstele se suprapun deoarece ratele de dezvoltare sunt diferite la diferiti copii.


Desi unele studii arata ca dintre copii cei vegani sunt la un procentil de greutate si inaltime mai mic decat altii de varsta asemanatoare, un studiu recent arata ca de fapt copiii vegani pot avea rate de crestere care nu se deosebesc de cele ale copiilor omnivori de aceeasi varsta (10). La momentul de fata nu putem spune ca un copil care creste in al 25-lea procentil este mai mult sau mai putin sanatos decat un copil care creste in al 75-lea procentil. De exemplu, un copil care este la al 50-lea procentil pentru inaltime la varsta de 2 ani si numai la al 25-lea procentil la 3 ani a suferit o fluctuatie in rata de crestere. Ar trebui determinata cauza acestei fluctuatii. In plus, copiii la extreme (al 5-lea procentil sau mai putin, sau al 85-lea procentil sau mai mult) ar trebui sa fie evaluati individual de catre medicul de familie.

Cea mai sigura cale prin care copiii pot atinge o rata ideala de crestere este sa aiba un consum adecvat de calorii. Unii copii vegani au dificultati in obtinerea unui nivel satisfacator de calorii din cauza volumului alimentelor pe care se bazeaza dieta lor. Copiii au stomacuri mici si pot deveni satui inainte de a manca destul pentru a mentine cresterea. Folosirea chibzuita a grasimilor sub forme cum ar fi avocado, nuci, unt de nuci, seminte si unt de seminte va oferi o sursa concentrata de calorii necesara multor copii vegani. Fructele uscate sunt si ele o sursa concentrata de calorii si sunt o hrana atractiva pentru multi copii. Pentru a preveni degradarea dintilor, copiii ar trebui sa se spele pe dinti dupa ce mananca fructe uscate.

Sunt dietele foarte sarace in grasimi potrivite pentru copii? Unii parinti doresc sa reduca la copii riscul de a dezvolta boli de inima mai tarziu in viata si de aceea restrictioneaza serios cantitatea de grasimi din dieta copiilor (10-15 % de calorii din grasimi). In unele cazuri, o dieta foarte saraca in grasimi poate compromite cresterea copilului deoarece acesta nu obtine destule calorii. Nu exista nicio evidenta ca o dieta foarte saraca in grasimi este mai sanatoasa pentru un copil vegan fata de o dieta care contine ceva mai multe grasimi (20-30 % de calorii din grasimi). Grasimile nu ar trebui limitate pentru copii mai mici de 2 ani. Ele ar trebui sa ofere intre 30 si 35% din calorii pentru copii intre 2 si 3 ani, si intre 25 si 35% din calorii pentru copii mai mari si adolescenti (11). Daca folosesti o dieta cu mai putine grasimi, verifica faptul ca rata de crestere a copilului este normala si ca acesta mananca destul pentru a-si asigura necesarul de nutrienti.

Dietele copiilor de varste mici nu ar trebui sa fie prea bogate in fibre deoarece acest lucru ar putea limita cantitatea de alimente pe care o pot consuma. Continutul de fibre din dieta unui copil vegan poate fi redus dand copilului cateva produse din cereale rafinate, sucuri de fructe si legume curatate de coaja.

Sursele de proteina pentru copiii vegani includ leguminoase, cereale, tofu, tempeh (un aliment din boabe de soia fermentate), lapte de soia, nuci, unt de arahide, tahini (unt de susan), crenvursti din soia, iaurt de soia si burgeri vegetarieni. Unele din aceste alimente ar trebui sa fie folosite zilnic. Copiii trebuie sa obtina destule calorii asa incat proteina sa fie folosita pentru crestere pe langa asigurarea necesarului de energie.

Tabelul 17 arata un plan de dieta care a fost folosit cu succes de copii vegani (adaptat dupa 12).

Tabel 17: Planuri de dieta pentru copii vegani


COPII MICI SI PRESCOLARI (VARSTA 1-3 ANI)

GRUP ALIMENTAR

NUMAR DE PORTII (Nota 1)

CEREALE

>= 6 (o portie este ½ - 1 felie de paine sau ¼ - ½ cana cereale gatite sau paste sau ½ - 1 cana cereale musli)

LEGUMINOASE, NUCI, SEMINTE

>= 2 (o portie este ¼ - ½ cana fasole gatita, tofu, tempeh sau bucatele de soia; sau 42.5 – 85 g inlocuitori de carne; sau 1 - 2 linguri nuci, seminte, unt de nuci sau seminte

LAPTE DE SOIA FORTIFICAT, ETC

3 (o portie este 1 cana de lapte de soia fortificat, lapte formula pentru sugari, sau lapte de san)

LEGUME

>= 2 (o portie este ¼ - ½ cana gatite sau ½ - 1 cana proaspete)

FRUCTE

>= 3 (o portie este ¼ - ½ cana fructe in compot sau ½ cana suc, sau 1 fruct potrivit de mare)

GRASIMI

3 (1 lingurita margarina sau ulei) (ia ½ lingurita ulei de in sau 2 lingurite ulei de rapita zilnic pentru aminoacizi grasi omega-3)

 


COPII (VARSTA 4-13 ANI)

GRUP ALIMENTAR

NUMAR DE PORTII

CEREALE

>= 8 pentru 4-8 ani; >= 10 pentru 9-13 ani

ALIMENTE BOGATE IN PROTEINA

>= 5 pentru 4-8 ani; >= 6 pentru 9-13 ani

LEGUME

>= 4

FRUCTE

>= 2

GRASIMI

>= 2 pentru 4-8 ani; >= 3 pentru 9-13 ani

AMINOACIZI OMEGA-3

1 pe zi

ALIMENTE SPECIAL MARCATE (Nota 2)

>= 6 pentru 4-8 ani; >= 10 pentru 9-13 ani

-------------------------------------------

Adaptat dupa (12).

Nota 1: Marimea portiilor difera in functie de varsta copilului.

Nota 2: OPTIUNI
½ cana boabe de soia gatite*
½ cana tofu procesat cu calciu*

½ cana tempeh*>
1 cana lapte de soia fortificat cu calciu** (echivalent cu 2 alimente special marcate)
¼ cana migdale*
2 linguri tahini* sau unt de migdale*
¼ cana boabe de soia coapte/prajite*
1 cana iaurt fortificat cu calciu*** (echivalent cu 3 alimente special marcate)
1 cana broccoli*, varza chinezeasca alba*, collards*, varza verde creata*, frunze de mustar* gatite sau 2 cani proaspete
½ cana suc de portocale fortificat cu calciu*

-------------------------------------------


 

Continutul caloric al dietei poate fi imbunatatit de cantitati mai mari de unt de nuci, fructe uscate, produse din soia si alte alimente bogate caloric.

Ar trebui folosita o sursa regulata de vitamina B-12 cum ar fi fulgii de drojdie fortificati, laptele de soia fortificat, cereale fortificate, inlocuitori de carne fortificati sau suplimente de vitamina B-12.

Expunerea adecvata la soare - intre 20 si 30 de minute de soare de vara pe maini si fata de doua sau trei ori pe saptamana, este recomandata pentru promovarea sintezei vitaminei D (3, 4). Daca expunerea la soare este limitata, ar trebui adaugata vitamina D prin alimente fortificate sau suplimente.

Desi astazi tot mai multi copii sunt vegani din nastere, multi copii de varste mai mari devin si ei vegani. Sunt multe cai pentru tranzitia de la o dieta non-vegana la una vegana. Unele familii elimina gradual produsele lactate si ouale, in timp ce altele fac o tranzitie mai abrupta. Indiferent ce abordare alegi, nu neglija sa-i explici copilului ce se petrece si de ce, la nivelul sau de intelegere. La inceput, ofera alimente care arata familiar. Sandvisurile cu unt de arahide par sa fie universal apreciate (atentie: unii copii sunt alergici la arahide) si multor copii le plac pastele si mancaruri mexicane. Introdu gradual noi alimente. Monitorizeaza indeaproape greutatea copilului. Daca observi o scadere brusca in greutate sau copilul nu pare sa creasca la fel de rapid ca inainte, adauga mai multe calorii concentrate si redu continutul de fibre din dieta sa.

Vegani adolescenti

Veganii adolescenti au aceleasi nevoi nutritionale ca orice alt adolescent. Varstele intre 13 si 19 ani sunt o perioada de crestere si schimbare deosebit de rapide. Nevoile nutritionale sunt la un nivel ridicat in acesti ani. Adolescentul vegan ar trebui sa se ghideze dupa aceleasi recomandari care se aplica la toti veganii, de a consuma o varietate de alimente, produse din cereale integrale, nuci, seminte si leguminoase. Nutrientii de care ar trebui sa fie preocupati veganii adolescenti sunt proteina, calciul, fierul si vitamina B-12.

Recomandarea pentru proteina este de 0,95g per kg de greutate la copii intre 11 si 13 ani si 0,88g per kg la adolescentii intre 14 si 18 ani (13). Cei care depun foarte mult efort fizic (cum ar fi alergatorii de maraton) pot avea nevoie de ceva mai multa proteina. Un copil de 16 ani care cantareste 54kg are nevoie de aproximativ 48 de grame de proteina zilnic. In privinta alimentelor, o cana de fasole uscata gatita contine 12g de proteina, o cana de lapte de soia sau iaurt de soia contine 7g, 115g de tofu contine 9g, o lingura de arahide sau unt de arahide contine 4g si 1 felie de paine sau 1 cana de cereale contine aproximativ 3g de proteina.

Fructele, grasimile si alcoolul nu ofera prea multa proteine, deci o dieta care se bazeaza numai pe aceste lucruri are mari sanse sa nu satisfaca nevoile de proteina. Veganii care au niste diete variate ce contin legume, fasole, cereale, nuci si seminte foarte rar au vreo dificultate in a obtine destule proteine atata timp cat dieta include destula energie (calorii) pentru a sustine cresterea. Nu e nici o nevoie sa ia suplimente de proteina. Nu exista nici un beneficiu in a avea o dieta in proteina si nu ii va ajuta sa faca muschi.

In timpul adolescentei, calciul este folosit pentru a construi oasele. Densitatea oaselor este determinata in adolescenta si la inceputul maturitatii, si de aceea este important ca dieta unui adolescent sa includa trei sau mai multe surse bogate in calciu pe zi.

Laptele de vaca si produsele lactate contin intr-adevar calciu. Insa exista alte surse importante de calciu cum ar fi tofu procesat cu sulfat de calciu, plantele cu frunze verzi cum ar fi varza verde, frunzele de mustar sau varza fara capatana, cat si tahini (unt de susan), lapte de soia fortificat sau suc de portocale fortificat.

Daca are o dieta variata, orice vegan poate sa-si satisfaca necesarul de fier evitand in acelasi timp excesul de grasimi si colesterolul care se gasesc in carnea de vita si porc. Pentru a spori cantitatea de fier absorbita la o masa, consuma un aliment bogat in vitamina C la masa respectiva. Fructele citrice si sucurile din citrice, rosiile si broccoli sunt toate surse bune de vitamina C. Alimente cu un continut bogat de fier sunt broccoli, pepene verde, spanac, dolic, melasa neagra, naut si fasole in general.

E important sa consumi un nivel adecvat de vitamina B-12 in timpul adolescentei. Vitamina B-12 nu se gaseste in plante. Unele cereale fortificate contin vitamina B-12 (verifica eticheta). Fulgii de drojdie, de asemenea, pot contine vitamina B-12 (verifica).

Multi adolescenti sunt preocupati de a pierde sau a lua in greutate. Pentru a pierde in greutate, analizeaza-ti dieta. In cazul in care contine multe alimente dulci sau uleioase, inlocuieste-le cu fructe, legume, cereale si leguminoase. Daca dieta deja pare sanatoasa, mai multa miscare – mersul pe jos, alergatul sau inotul zilnic – te poate ajuta sa-ti controlezi greutatea. Pentru a castiga in greutate, ai nevoie de mai multe calorii. Poate ca daca mananci mai des sau daca mananci alimente ceva mai bogate in grasimi si cu un volum mai mic, te va ajuta. Incearca sa mananci de trei sau mai multe ori pe zi indiferent ca incerci sa castigi sau sa pierzi in greutate. Este greu sa obtii toata hrana nutritiva de care ai nevoie daca mananci numai o data pe zi. Daca simti ca nu-ti poti controla comportamentul alimentar sau daca pierzi foarte mult in greutate, ar trebui sa discuti aceste lucruri cu medicul de familie.

De multe ori pur si simplu nu ai destul timp sa mananci. Mai jos sunt cateva alimente pe care copiii le pot manca din fuga. Unele din acestea se pot gasi in restaurantele fast-food – verifica meniul. Cateva idei pentru gustari pe care le poti aduce de acasa includ:

Mere, portocale, banane, struguri, piersici, prune, fructe uscate, painici cu unt de arahide, betisoare de morcov sau alte cruditati, popcorn, cornuri, pizza cu branza vegetala, lipii cu diferite umpluturi, salata, iaurt de soia, lapte de soia, orez, sandvisuri, inghetata din suc de fructe.

Traducere si adaptare de Ruxandra Costescu

 

*Acest capitol apare in editia a patra a cartii Simply Vegan de Debra Wasserman si Reed Mangels.

 

Referinte bibliografice:

1. Dagnelie PC, van Staveren WA, Roos AH, et al. Nutrients and contaminants in human milk from mothers on macrobiotic and omnivorous diets. Eur J Clin Nutr 1992; 46: 355-366.

2. Hergenrather J, Hlady G, Wallace B, et al. Pollutants in breast milk of vegetarians. N Engl J Med. 1981; 304: 792 (letter).

3. Specker BL, Valanis B, Hertzberg V, et al. Sunshine exposure and serum 25-hydroxyvitamin D concentrations in exclusively breast-fed infants. J Pediatrics 1985; 107: 372-376.

4. Standing Committee on the Scientific Evaluation of Dietary Reference Intakes, Food and Nutrition Board, Institute of Medicine: Dietary Reference Intakes for Calcium, Phosphorus, Magnesium, Vitamin D, and Fluoride. Washington, DC: National Academy Press, 1997.

5. Committee on Nutrition, American Academy of Pediatrics. Soy protein-based formulas: Recommendations for use in infant feeding. Pediatrics 1998; 101: 148-153.

6. Fulton JR, Hutton CW, Stitt KR: Preschool vegetarian children. J Am Diet Assoc 1980; 76: 360-365.

7. Sanders TAB and Purves R: An anthropometric and dietary assessment of the nutritional status of vegan pre-school children. J Hum Nutr 1981; 35: 349-357.

8. Shinwell ED and Gorodischer R: Totally vegetarian diets and infant nutrition. Pediatrics 1982; 70: 582-586.

9. Centers for Deisease Control. Growth Charts, 2000. http://www.cdc.gov/growthcharts/ Accessed October 3, 2005.

10. O’Connell JM, Dibley MJ, Sierra J et al: Growth of vegetarian children: The Farm study. Pediatrics1989; 84: 475-481.

11. USDA/DHHS: Dietary Guidelines for Americans, 2005. Washington, DC: Government Printing Office, 2005.

12. Messina V, Mangels, R, Messina M. The Dietitian’s Guide to Vegetarian Diets, 2nd ed. Sudbury, MA: Jones and Bartlett Publishers, 2004.

13. Food and Nutrition Board, Institute of Medicine. Dietary Reference Intakes for Energy, Carbohydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein, and Amino Acids. Washington, DC: National Academy Press, 2002.

 

Folosit cu permisiune/Used with permission

Reed Mangels, PhD, RD, The Vegetarian Resource Group, P.O. Box 1463, Baltimore, MD 21203 United States; www.vrg.org

Articolul original: http://www.vrg.org/nutshell/kids.htm

 

 

newsletter

Pentru a primi ultimele informatii despre SVR si actiunile noastre, abonati-va la newsletter.

ultimele retete


Prajiturele cu ciocolata si unt de arahide

O prajitura care nu se face la cuptor, cu una din cele mai bune combinatii de gusturi si 3 straturi: ciocolata + unt de arahide + crema de ciocolata

Musaca festiva

foarte frumoasa si gustoasa, este excelenta ca fel principal pentru orice petrecere